Grossglockner în imagini

         Şi am ajuns la sfârşit de iulie în Kals am Grossglokner în încercarea de a urca pe cel mai înalt vârf din munţii Austriei, la 3798 de metri.

     
        În campingul din Kals am stat câteva zile în care am beneficiat de tot confortul.

   
       Am pornit pe traseu spre refugiul Luknerhutte cu gânduri mari şi cu ruscacuri grele în spate.

       
        Şi am ajuns la Luknerhutte, după vreo două ore.

     
        Apoi la refugiul Studelhutte, după alte două ore...

       
        Doar o cafea şi drumul a continuat spre şi pe gheţar. Vreme mohorâtă, crevase multe.

       Au urmat primele corzi fixe.

   
       După şapte ore de la plecare am ajuns la refugiul Erzehog Johann Hutte (3.454 metri ) şi am putut zări pentru câteva clipe vârful învăluit de nori.

   
      Şi noi tot deasupra norilor.

       
       După o noapte petrecută la Erzehog Johann Hutte, am plecat pe viscol spre vârf.

        Am fost nevoiţi să renunţăm la urcuş cu doar 200 de metri mai jos de vârf din cauza ninsorii abundente, a viscolului şi a norilor. Traseul nu se mai distingea.

       Autoportret Teo.

  

        Cu greu am reuşit să nu ne abatem de la traseu. Ninsoarea ne-a însoţit până am revenit la Studelhutte.

      Iar mai jos ploaia.

    Am revenit cu bine în campingul din Kals.